Modelul bizar care apare în multe culturi umane străvechi. Explicația oamenilor de știință

de: Iulia Kelt
17 08. 2023

În 1973, fizicianul matematician britanic Roger Penrose a descris plăcile Penrose drept două forme care pot fi așezate alături într-un model fără sfârșit, care nu se repetă.

Nu numai că arăta frumos, dar a provocat ideile convenționale despre simetrie.

Exemplu de plăci Penrose

Plăcile Penrose, de mii de ani în istoria omenirii

Cu câțiva ani în urmă, fizicianul de la Harvard, Peter Lu, se afla în vizită în Uzbekistan și a dat peste o clădire din secolul al XV-lea, care era frumos decorată cu faianță complicată.

„Nu putem spune cu siguranță ce înseamnă”, a spus Lu pentru Harvard Gazette.

„Ar putea fi o dovadă a rolului major al matematicii în arta islamică medievală sau ar fi putut fi doar o modalitate prin care artizanii își construiesc arta mai ușor.

Ar fi incredibil dacă ar fi totuși o coincidență. Cel puțin, ne arată că o cultură a fost mult mai avansată decât am crezut vreodată”, a adăugat Lu.

Vorbind la un TED Talk din aprilie 2022, Terry Moore explică modul în care modele similare care se repetă au ajuns în creațiile culturilor din întreaga lume, de la arhitectura Egiptului Antic și a Greciei Antice, până la operele de artă ale aztecilor și aborigenilor australieni.

Deși este greșit să numim toate aceste modele plăci Penrose, Moore sugerează că au asemănări estetice evidente și, în cele din urmă, speră să exprime același lucru: frumoasa complexitate a vieții umane și unitatea ascunsă care stă la baza acesteia.

Unii ar putea numi această unitate ascunsă „zeu” sau „unitatea universului”, în timp ce alții i-ar putea da un nume științific fantezist precum „continuumul estetic nediferențiat”, sugerează cercetătorii.

Indiferent cum îl numești, pare să fi captat imaginația umană din ultimele mii de ani.

„Când vedem aceste modele minunate create de culturi care sunt separate de a noastră de mii de ani, putem ști că acestea nu sunt decorațiuni. Acestea sunt afirmații despre valorile fundamentale pe care le avea cultura”, conchide Moore.